Presa românească şi memoria românului

Dar ca un ziar de marcă cânva să ajungă un preş sub talpa băsismului trebuie să fie populat cu ziarişti corespunzători. Adică nişte slugoi de ultima speţă, pentru care verticalitatea, demnitatea, bunul simţ şi spiritul de jurnalist nu există. Aceste specimene nu pot fi numiţi jurnalişti, nu merită ca această breaslă să fie injosită de asemena specimene.
Dar, aşa cum spuneam puţin mai sus, presa este câinele de pază a democraţiei într-o democraţie. Cum România nu se mai încadrează în minimele cerinţe ale democraţiei nici presa nu mai este decât o biată javră lihnită după un oscior aruncat de stăpânul politic.
Dacă aţi urmărit din întâmplare interviul-discurs al lui Traian Băsescu daruit naţiunii din staţiunea preferată a lui Ceauşescu, au putut vedea şi auzi cum preşedintele nostru (oare?) spunea numai aşa: EU vreau, EU fac, EU nu fac, EU vă fac... Şi mai departe, tot preşedintele nostru (oare?) ne spune mai tot timpul, nu cumva să fie cineva care nu este în clar, că EL este şeful statului!
Dragi prieteni, conform Constituţiei, preşedintele României face parte din puterea executivă. El nu este şeful statului, şeful înt-o democraţie este Parlamentul, care reprezintă voinţa poporului!
Şeful statului erau Hitler, Carol al II-lea, Ion Antonescu, Stalin şi Nicolae Ceauşescu!
Se pare că Traian Băsescu vrea să fie parte şi el din pleiada dictatorilor.
Românii au uitat repede cum este să fi într-un stat autocratic iar eroii din Revoluţia din 1989 au murit degeaba!